Evadarea

in intunericul zilelor noastre
am prins prin vizeta o raza
fotoni asezati in linie
incercand sa-mi intinda o mana.
am asteptat secunde cat anii
sa pot intelege un gand
am visat secole cat o clipa
sa pot primi o rasuflare.
sa ma duca departe de zidul jilav
departe de patura din gauri
departe de tot ce nu vreau sa indur
pentru ca am vrut sa fiu ceea ce sunt.
fotonii m-au mangaiat pe crestet
si mi-au spus cuvinte in soapta
parca prea multe si totusi, putine
sa-ndraznesc sa evadez.
s-ascult o crizantema
sa sarut un bujor de munte
sa imbratisez un lac de campie
sa deschid ochii si sa exist.

23. November 2011 by Alex
Categories: poezii | 1 comment

One Comment

Leave a Reply

Required fields are marked *