Departe
October 21st, 2008
Departe, departe
de locurile astea,
să plec, privirea înainte.
Singura dorintă
pentru un peștișor de aur.
Să trec printre coloane de beton
și păsări de metal.
Departe ca spațiu,
dar și mai departe,
în timp.
Departe, pe-o insulă,
la capăt de fiord.
Un oaspete ciudat, la mijloc de mileniu,
în vremuri de început de glorie
când râurile venind din nord
începeau să aducă
un popor puternic
dornic sa cucerească.
Acolo, departe,
în cămine din brazi
să-mi încep rolul meu,
un personaj ciudat,
particulă într-o saga.
Să-nvăț vechile obiceiuri
și-o nouă religie;
s-ajut la construirea
monștrilor din lemn
care coboară pe râuri
si din ele un popor
încrancenat
să vândă chilipiruri
sau să ardă sute de sate,
cu aceeași pasiune.
Într-una din expeditii
o să mă întorc cu ei.
Ascuns după o pelerină,
să convertesc la viață
ceea ce îmi fusese
odată, durere.
3 Responses to “Departe”
1JustL
October 21st, 2008 @ 1:28 pm
Hahaha, da…nu mi-a placut, sa zicem!
)))))))))
Adica daca eram barbat (si cred ca nu sunt) intelegeam mai usor, numai ca eu ca femeie ma gandesc ca barbatul cu care sunt, are astfel de viziuni. Cred ca o sa ma complexez putin
Stiam ca o sa sara “ulii” pe mine. Mi-am asunat riscul de a-i “da in cap” lui Bob.
2JustL
October 21st, 2008 @ 1:28 pm
Si btw…imi plac poeziile tale
3JustL
October 21st, 2008 @ 2:23 pm
Da, sunt???
Prietenul ala a murit mai!!
Si oricum ma bucur de tot ce traiesc
Leave a Reply