Respiratie

in fiecare dimineata
in aer rece sau cald,
al respiratiei tale,
din mici corpusculi albi,
adapostiti in plastic…
sunt prea obosit
sa incerc sa imi disting
cosmarurile.
si cu atat mai putin,
vreodata,
visele de zi sau noapte.
nu ma gandesc atunci la ele
si pentru ca stim amandoi
ca peste zi o sa-mi revin.
noi suntem doar
albume dintr-o alta viata.

te imping departe,
pumnule de pastile.
pentru ca in seara asta,
mai mult ca niciodata,
o sa-mi doresc ca noaptea
sa-mi fie biosfera
pentru o viata reala,
cea in care sper.

25. September 2008 by Alex
Categories: poezii | Leave a comment

Leave a Reply

Required fields are marked *