Cubul de gheață

un pahar din material neutru
era umplut anemic
cu apa de foc
in care pluteau calme
vreo patru cristale
de gheață.
si lumea mea
se reducea
fara sorti de izbanda
spre tinta mainii
care era paharul.
juma’ de drum,
atata a durat
sa las apa de foc
sa imi testeze limba.
paharul s-a intors la loc,
cristalele s-au ciocnit nervos.
vazusem ceva intr-unul din ele
ceva din mine
reflectat cu teama
sa nu supar si sa-l sfaram
cu o putere a mintii
sau cu o dantura falsa.
privind in cubul de gheață
ce avea curajul
sa imi deseneze ce vedea
departe, in mine,
am inteles ce ma tine viata,
ce asaza acum cuvinte
si nopti nedormite
intr-un traseu prin perne:
o flacara. intr-un cub de gheață.

29. September 2008 by Alex
Categories: poezii | Leave a comment

Leave a Reply

Required fields are marked *