O seara in orice oras

In seara aceea ploua
Ploua cu intentii bune
Cuvinte pe care nu ea nu le credea
Simteam ca este-n pastile.

Gulerul imi este prea scurt
Parca ar sopti ceva
Dar nu pot sa il aud
Ma cuprinde vuietul din strada.

Sirene catre vaile dintre blocuri
Claxoane pentru prapastii de otel
Copii care ies din canale prin gauri
Orasul acesta este dulap intr-un bordel.

Brutarul imi urla intr-o ureche
In cealalta, o trompeta joaca
Concertul asta ma innebuneste
Parca ninge cu faina.

Sau traficantul si-a aruncat punga
dupa o cearta cu o fufa intretinuta
plasticul cu fericire a zburat prinntre glasuri
acum regretele se disipeaza prin cioburi.

Cuburi de metal si lumini se-ngramedesc in siruri
se orienteaza spre guri de balauri
drepti, etereni, cu sute de ochi
nu ne zambesc si totusi plutim spre ei.

Cubul galben se vede de sus
cum se indreapta spre punctul meu
punctul care sunt in carteziene
vine sa ma duca departe.

undeva sa nu imi aduc aminte
(dar nu as fi prea las?)
si cubul galben se apropie de mine,
iar mana-mi sparge aerul pentru a il culege.

Ma arunc in cocoasa lui
sunt prea distrat sa fiu atent la detalii
privesc spre orasul care se involbureaza
si vrea sa fie cumva cum nu ma intereseaza.

Doamne, cum fac sa pornesc acest carusel?
Sa plece cat mai repede, sa isi ia zborul
O centrifuga sa ma arunce in alta lume
Lumea pe care o visez cand ma gandesc la ea.

Privind prin geam spre pixelii colorati
Desene tehnice cu suflet
Soarecele de la volan, ma intreba cu vocea unui destin
“Incotro ne este calea, prietene client?”

02. June 2008 by alexpopescu80
Categories: poezii | Leave a comment

Leave a Reply

Required fields are marked *